Oala sub presiune – sau “oală-minune”

Ne place să mâncăm dar să nu îmbătrânim în bucătărie gătind şi curăţând cu orele. Perfect logic, şi de ce am face treaba asta, dacă există o metodă de gătit care să îmbine utilul cu plăcutul, cu “gustosul”, cu “sănătosul” şi cu “rapidul”, în deplină siguranţă?

Exact, n-are rost atâta vreme cât se poate găti sub presiune cu ajutorul unei oale speciale, nu sub presiunea timpului.

Concret, cu ce “se mănâncă” o oală sub presiune?

Din punct de vedere tehnic, o oală sub presiune este …o oală pentru gătit, prevăzută însă cu un capac special, care o etanşează şi care nu permite eliberarea aburului din aceasta. Lichidul din oala fierbe, iar cum aburul nu are unde să plece, se supără şi pune presiune. Creşterea presiunii este direct corelată cu creşterea temperaturii ṣi reducerea timpului de gatit.

Se depăşesc limitele unei “fierbinţeli” obişnuite.
În general, apa care fierbe nu are cum să depăşească 100°C, indiferent cât de puternică este flacăra de sub oală. Conform regulilor fizicii, în cazul oalei sub presiune, temperatura poate ajunge totuşi la 121°C, fapt care reduce automat timpul de gătire. Capacul etanşat împiedică eliberarea vaporilor de apă şi implicit a căldurii, astfel încât fierberea este menţinută la cota maximă atât pe flacără mare, cât şi pe flacără mică.

Ca fapt divers, metodele de gătit “umede” (cum ar fi gătirea la foc mic, fierberea şi gătirea la abur) transferă căldura mai eficient decât metodele de gătit “uscate” (sotarea, coacerea şi prăjirea).

Treaba se mişcă iute.
În oala sub presiune mâncarea se găteşte mult mai rapid, cu până la 70%. De exemplu, năutul este gata în 13 minute sub presiune, în loc de o oră şi jumătate, o friptură foarte fragedă este gata în 30 de minute în loc de 1,5-2 ore, cartofii în 10 minute în loc de 45 de minute şi marea majoritate a celorlalte legume au nevoie de 5 minute sau chiar mai puţin, să fie perfect gătite!

Salvează energie şi este eficientă.
Capacul sigilat implică un timp mai scurt de gătire, care presupune automat folosirea de mai puţin combustibil. De asemenea, oala sub presiune are nevoie de mai puţină căldură: se poate folosi flacăra mică la gătitul sub presiune, spre deosebire de flacăra medie sau mare folosită la gătitul tradiţional.

Acest lucru înseamnă că mâncarea gătită în oala sub presiune foloseşte cu 50% mai puţină energie decât în cazul gătirii tradiţionale. Putem spune că economiserea de energie este similară cu cea a trecerii de la becurile tradiţionale la cele economice.

Sănătate, că-i mai bună decât toate.
Ideea este să păstrezi vitaminele în mâncare, nu să le laşi să se evapore! Legumele gătite sub presiune pierd foarte puţine vitamine, minerale, gust şi culoare în comparaţie cu situaţia în care le fierbi în mod obişnuit. Chestiile astea bune pentru organism rămân în mâncare pentru că le opreşte din drum capacul sigilat, prin minimizarea evaporării.

Apoi, oala sub presiune are nevoie de mai puţin lichid de gătire şi elimină tot oxigenul în timpul presurizării (deci, ingredientele nu oxidează). Practic, legumele sunt instant gătite – stând mult mai puţin timp în oala sub presiune decât în cazul în care îl petrec fierbând înnăbuşit sau nu. Timpul mai scurt de gătire reduce impactul pe care l-ar avea în mod obişnuit căldura ridicată asupra vitaminelor.

Spre deosebire de gătitul la cuptorul cu microunde, gătitul sub presiune este un proces complet natural. În loc să distrugă mâncarea, gătitul sub presiune valorifică puterea presiunii atmosferice şi o foloseşte “comasat”, direct pe flacără – aceasta este diferenţa pe care o simţi atunci când urci un munte sau când găteşti la nivelul mării versus la 1500 metri altitudine.

Modalități


Oala sub presiune poate fi folosită la gătirea legumelor, cărnii, fructelor, peştelui, cerealelor şi este renumită pentru cât de repede găteşte fasolea! Aceasta îţi lasă libertatea de exprimare culinară şi te încurajează să găteşti cum simţi şi cum vrei: Călire, Sotare: acesta este primul pas în cazul multor reţete, şi se poate face înainte de aşezarea capacului.
Fierbere rapidă: se acoperă pe jumătate ingredientele, cu apă, apoi se fixează capacul.
La abur: se plasează capacul peste oală nefixat sau se poate folosi un coş metalic reglabil special pentru gătitul la abur.
Fierbere înnăbuşită: se călesc/sotează ingredientele, se adaugă un lichid (apă, vin, lapte, supă, borş), apoi se fixează capacul.
La abur şi presiune: se aruncă toate ingredientele în oală şi se sigilează, fixând capacul;
Bain-Marie: se toarnă o cană cu apă, se plasează un coş pentru gătitul la abur, iar în el un vas rezistent la căldură (din inox, ceramică, silicon), evident, la întunericul creat de capacul fixat.
Conservare: oala se poate folosi pe post de sterilizator al borcanelor de gem, zacuscă sau alte preparate, fără capacul plasat.
Conservare sub presiune: oala se poate folosi pe post de sterilizator, la abur, aşezând borcanele în coşul de gătit la abur.
Atunci când ai un dubiu legat de folosirea sau nu a oalei sub presiune la gătirea unui anumit fel de mâncare, regula de aur este: orice merge fiert, gătit la abur sau călit, poate fi gătit sub presiune!
Oala sub presiune – sau “oală-minune” înnoit: februarie 2, 2017 de autorul: NewsMoldova

Lasă un răspuns

Autenticicare

Abonează-te la newsletter-ul nostru