Ciulucul Mare, rîul de ieri și de azi

O zicatoare veche franceza spune:

“Broasca sare, dar din riu nu pleaca”.

Insa in cazul riului Ciulucul Mare aceasta nu se respecta, apele acestui rîu sunt asa de murdare incit broastele au plecat, au plecat si alte animale din lunca riului, sau poate au murit.

Cine ar crede ca altă dată, în acest sector al riului de 60 de km, care trece prin orasul Singerei, se pescuia si se scaldau copiii.

Cindva, adica jumatate de secol in urma in preajma riului se intilneau iepuri si tistari, veverite, diverse amfibii si sarpele de lac. Din pesti obisnuiti erau crapul, carasul, salaul, platica, bibanul si porcusorul. Acestea serveau hrana cucorilor, cocostrircilor si ratelor salbatice. Acei 7 km de riu care aderau la oras erau folositi ca loc de agrement.
Specialiştii spun că, în comparație cu spațiul european, Republica Moldova are cea mai mică cantitate de apă pe cap de locuitor extrasă din orizonturi şi bazine formate pe propriul teritoriu. Deficitul acestui resurs se resimte însă cel mai mult în zona de sud a republicii. Cu toate acestea riul Ciuluc este un riu mort, cu apa murdara si innamolita.

Albia râului Ciulucul Mare în zona de contact cu oamenii e împânzită de tot felul de deşeuri. La poarta gospodarilor din vecinătate poţi vedea grămezi de gunoi. Câţiva locuitori şi-au făcut la poartă stâne de oi. Mai mult decit atit, multi fac riul un canal de scurgere a apelor de canalizare.

Toată murdăriile posibile se scurg în râu, poluează apele subterane, deci şi sursele de apă potabilă. La ce duce asta e ştiut de toţi: dereglări gastro-intestinale, dizenterie, salmoneloză. Şi ne mai mirăm de ce în Moldova e înregistrat un nivel avansat al bolilor. În total pe parcursul albiei râului Ciulucul Mare de-a lungul oraşului Sângerei sunt vreo 7 gunoişti neautorizate, fiecare având peste 100 tone de gunoi. Se mai scurg în râuleţ apele reziduale nepurificate de la câteva blocuri. Din cauza gunoiului si a innamolirii in riu a scazut debitul apei semnificativ. Din cauza poluarii apelor de suprafata se poluiaza si apele freatice.
Ion Şalaru spune că numărul fîntînilor cu apă poluată creşte de la un an la altul, în pofida eforturilor sanitarilor, care încearcă în zadar să-i dezveţe pe oameni de obiceiurile proaste. În această situaţie, spune directorul adjunct al Centrului Naţional de Sănătate Publică, starea de lucruri ar putea fi îmbunătăţită doar într-un singur fel: „Părerea mea, şi eu încerc pe fiecare cale s-o promovez, este că trebuie să încetăm să construim fîntîni. Banii mai bine să-i folosim pentru sisteme de apeduct, pentru sisteme de filtrare a apei etc.”
Datele cu care operează ong-urile de profil arată că doar un sfert din populaţia din satele Moldovei are acces în acest moment la sisteme centralizate de aprovizionare cu apă şi doar 15 la sută au şi apeduct, şi reţea de canalizare. Astfel ar fi o solutie sa canalizam tot orasul Singerei si sa salvam riul de poluare. Pina nu vor fi lichidate sursele de poluare, riul nu va fi ca in trecut. In prezent statia de epurare a orasului este prea mica si ineficienta (600m3). Ea ar putea servi doar unui sat mic, dar nu unui oras. Ca exemplu la Calarasi statia de epurare are debit de 7200m3. E nevoie de o statie mai mare si mai sigura.
Ca sa fie salvat riul trebuie de asemenea sporit si debitul de apa, deoarece in conditiile Moldovei asa riuri mici ca Ciulucul pot seaca pe timp de vara. Apa de ploaie este foarte putina, si debitul la asa riuri poate sa creasca doar daca ploauă puternic. Asta ar duce la o catastrofa pentru vietatile riului si ca sa se excluda riscul e nevoie de a colecta mai multe izvoare in cursul riului. Asta va da si o sansa de autocuratare mai rapida, deorece va creste volumul si viteza apei scurse. In imprejurarile orasului Singerei exista 6 astfel de izvoare. Cel mai „apos” din ei poate varsa in riu 1300 t de apa intr-o vara, atunci cind aceasta este asa de necesara riului.
Impactul negativ asupra riului vine si din trecutul sovietic al orasului Singerei. Creşterea suprafeţelor agricole, drenajul mlaştinelor din lunca riului, duce la scăderea nivelului apelor subterane, înnămolirea râului, dispariţia sau infundarea izvoarelor, ofilirea pădurilor. Utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor, pesticidelor şi a altor minerale sovietice a dus la o poluarea a apelor care vor persista inca citeva secole. Utilizarea excesivă a nitraţilor şi fosfaţilor are impact negativ asupra sănătăţii umane. Nitraţii, sub influenţa florei bacteriene a intestinului, se convertesc în substanţe cancerogene. Pesticidele cauzează moartea nu numai dăunătorilor, ci şi creaturilor utile. O pasare otravita cu pesticide depune oua cu coaja slaba. In rezultat pasarile nu pot scoate pui. Un debit de apa sporit in riu, pe parcurs va rezolva aceste probleme.
E necesara si o impadurire in finalul proiectului care ar scadea evaporarea, si va atrage pasarile in lunca riului. Daca toate masurile de reanimare vor fi luate, atunci riul se va restabili de la sine, vor aparea in el si pesti si broaste, si in oras va mai fi o noua atractie turistica, iar in fintini o apa mai curata.
Proiectul nu este ceva imposibil ci o fapta necesara si fireasca. Si acum un exemplu de succes la tot asa un riu vă va demonstra aceasta: Aceasta frumoasa priveliste a fost facuta pe loc de gunoiste si se afla nu departe de Moskova. El ocupa 3 ha in lunca unui riu mic Cliazima. Alexandru Marcenko a cumparat gunoistea si a transformato intr-o gradina mlastinoasa. Aici au fost plantate o colectie de plante de balta care in citiva ani a devenit cea mai bogata din lume. Aici poti sa vezi plante din toate tarile lumii.

Să sperăm că măsurile luate vor contribui la ameliorarea stării ecologice a riului Ciuluc si el va deveni din nou o zona de agriment…

Articol de Newsmoldova.info via Guzun Veaceslav Punctuația și stilul autorului au fost păstrate.

Ciulucul Mare, rîul de ieri și de azi înnoit: ianuarie 1, 2017 de autorul: NewsMoldova

Lasă un răspuns

Autenticicare

Abonează-te la newsletter-ul nostru